Povestea vietii tale...

Nu te inchide in ceva ce nu iti place ,viata este mult prea scurta .Viata ta poate fi mult mai frumoasa daca renunti la ceva sau cineva care nu se completeaza deloc cu tine ca fiinta.Renunta la tot ce-ti face rau   in favoarea sanatatii tale atat fizice dar si mentale.Nu te mai gandi la ce-o sa spuna cei din juru-ti .E jocul tau si tu alegi jucatorii.In povestea ta tu alegi personajele .E povestea vietii tale ,scrie-o frumos si nu o transforma intr-o tragedie in care personajul principal ,,moare,, intotdeauna...;)

"Viitor cu cap de mort - In culisele puterii" - Radu Cinamar Fragment din carte

Cititi cartea "Viitor cu cap de mort - In culisele puterii"

...Am văzut atunci, proiectată din fanta domului, o imensă hologramă cu elemente în mişcare. Am înţeles aproape imediat că erau redate sintetic aspectele principale ale trecutului extrem de îndepărtat al omenirii, chiar de la originea sa. Am putut să mă conving astfel, în mod foarte clar, de falsitatea teoriei evoluţioniste a lui Darwin în ceea ce priveşte specia umană. Eroarea ei fundamentală nu consta atât în concepţia pe care a promulgat-o, ci mai ales în necunoaşterea unor elemente concrete care s-au petrecut pe Pământ într-un trecut uluitor de îndepărtat, elemente pe care eu le-am vizionat atunci într-o sinteză care a fost realizată într-un mod excepţional de inteligent şi totodată profund intuitiv. De emoţie, am simţit că mi se înmoaie picioarele şi m-am aşezat în genunchi, privind în continuare imaginile reale ale celor mai importante evenimente din istoria omului, incluzând adevărata sa origine care naşte atâtea controverse în zilele noastre. Din păcate nu mi s-a permis să relatez în această carte anumite aspecte esenţiale ale trecutului planetei noastre, pe care le-am vizionat într-o formă condensată, exact aşa cum au avut ele loc, cu zeci şi sute de mii de ani înainte. Aceasta a fost condiţia pe care Cezar m-a rugat să o respect, pentru a ne încadra în termenii acordului bilateral ultrasecret dintre România şi SUA. Mărturisesc cu sinceritate însă, că după aprecierile mele, 90% din ceea ce se cunoaşte în mod oficial la ora actuală despre istoria omenirii este fals şi contrafăcut, în mod incredibil, ceea ce este considerat că s-a petrecut cu adevărat este în mare parte minciună, în timp ce miturile şi legendele care umplu cărţile de poveşti şi sunt considerate de majoritatea oamenilor un produs al fanteziei debordante, sunt aproape în totalitate adevărate. Această stranie „inversiune" a cauzat de-a lungul -timpului multe probleme şi conflicte între oameni. Majoritatea ideilor şi presupunerilor arheologilor şi oamenilor de ştiinţă sunt false, chiar dacă dovezile care au rămas sunt uneori foarte evidente pentru a le modifica părerile eronate. Unele „fantezii" ale savanţilor şi cercetătorilor, cum ar fi hilara teorie a dispariţiei dinozaurilor acum şaizeci şi cinci de milioane de ani sau considerarea vechilor continente ale Atlantidei şi Lemuriei ca fiind un mit, sunt acum complet spulberate, pentru că eu am văzut atunci şi acolo, cât se poate de clar,cum s-au petrecut lucrurile în realitatel Probabil, însă, că pentru mulţi oameni de ştiinţă este mult mai confortabil să „doarmă" liniştiţi, în loc să accepte provocarea necunoscutului şi saşi recunoască limitele. Din când în când, atunci când ajungea la un moment notabil în timp, proiecţia holografică păstra imaginea evenimentului dar pe fundal apărea harta cerului, cu poziţiile marcate ale principalelor stele şi constelaţii la momentul respectiv. Cezar mi-a explicat că aceasta s-a dovedit o metodă foarte simplă de datare istorică, pentru că savanţii nu au avut altceva de făcut decât să suprapună acele poziţii ale astrelor cereşti peste poziţia lor actuală, obţinând astfel perioadele relative de timp când s-au petrecut acele evenimente. Problema era că perioada de timp acoperită de proiecţiile holografice era enormă, de mai multe sute de mii de ani, ori ciclul precesional al Pământului de 25.920 de ani aduce constelaţiile - în poziţia lor relativă faţă de planeta noastră - pe aceeaşi poziţie la perioade care sunt multipli de 26.000 de ani. Soluţia era să se urmărească proiecţia holografică de la început până la sfârşit şi să se observe câţi „ani platoni-cieni" (de aproximativ 26.000 de ani fiecare) sunt astfel evidenţiaţi. Aşa, de pildă, s-a putut ajunge la concluzia că ansamblul din Munţii Bucegi a fost construit acum 50-55.000 de ani în urmă, deoarece a fost proiectată chiar imaginea Marii Galerii şi a sălii principale, cu toate obiectele exact aşa cum le-am găsit noi, având pe fundal poziţia constelaţiilor faţă de Pământ. După aceea imaginea a mai apărut o dată, ca punct de reper, pentru a semnifica trecerea a două perioade cosmice de precesie a echinocţiilor. „Lecţiile" erau uşoare şi totuşi extrem de bulversante prin conţinutul lor. Am văzut adevărul despre vechea civilizaţie egipteană şi despre felul în care au fost construiţe marile edificii de pe teritoriul Egiptului, adevăr care este în totalitate altul decât inepţiile susţinute în prezent de egiptologi. Am văzut ce s-a petrecut în realitate la Potop şi unde au fost germenii civilizaţiei umane care a urmat marelui diluviu şi care a populat mai apoi teritoriul Europei, Asiei şi Africii, însă nici aceste aspecte nu mi s-a îngăduit să le revelez deocamdată, întrucât implică unele realităţi mult prea şocante pentru mentalitatea, ideile şi cunoştinţele omului contemporan. Iniţial am crezut că proiecţia holografică îmi va arăta trecutul omenirii, începând de la originile sale şi până în momentul construirii ansamblului din Munţii Bucegi. Mai apoi am văzut că proiecţiile prezentau derularea principalelor aspecte istorice ale evoluţiei diverselor rase pe planeta noastră până în secolul al V-lea d.H. Aceasta însemna fie că uriaşii care au construit întregul dipozitiv din interiorul muntelui stăpâneau foarte bine accesul la clişeele temporale, fie - ceea ce pare mai probabil, datorită imensei perioade de timp care a fost acoperită de proiecţia holografică - că ei „actualizau" într-un mod misterios bagajul informaţiei holografice. Se pare că ultima astfel de actualizare a avut loc în apropiere de anul 500 d.H. Nimeni nu putea spune, însă, care era motivul pentru care informaţiile istorice se opreau la acea perioadă. Am văzut, într-o tulburătoare desfăşurare de imagini, existenţa lui lisus şi răstignirea lui pe cruce, care şi astăzi este negată de unii. Trebuie să spun că în acea perioadă de timp s-au petrecut fapte cu mult mai uluitoare decât cele prezentate în Evanghelii. Proiecţiile mi-au revelat, de asemenea, multe persoane dintre cele care au asistat pe colină la răstignirea lui lisus, care nu erau din acel timp, ci veniseră acolo din alte perioade istorice. Acele fiinţe umane, care nu se deosebeau la îmbrăcăminte de evreii prezenţi la momentul răstignirii, aveau totuşi trăsături ale chipului complet diferite de ale acestora şi tocmai de aceea urmăreau să-şi ascundă faţa cât mai mult sub faldurile hainelor. Holograma a mai prezentat secvenţial vieţile şi misiunile spirituale ale altor personaje excepţionale, care cu adevărat făceau dovada unor uluitoare înzestrări divine, din trecutul foarte îndepărtat al omenirii. Am văzut astfel acţiunile unor mari reformatori spirituali încă de acum aproximativ 18-20.000 de ani, despre care nu se ştie absolut nimic. Pe atunci, însă, sistemul social si distribuţia populaţiilor pe întreaga planetă erau complet diferite de ceea ce se cunoaşte în prezent, iar arheologii, antropologii şi istoricii ar trebui să-şi revizuiască din temelii concepţiile pe care le au despre acele timpuri. Au fost atât de multe elemente pe care le-am vizionat atunci şi ele au fost prezentate într-un mod atât de compactat, încât mi-ar fi necesare, fără îndoială, câteva sute de pagini pentru a le descrie măcar aproximativ. Totuşi, proiecţia holografică a durat numai o oră şi jumătate. Chiar şi cei doi ofiţeri care asigurau securitatea sălii şi cele şase santinele plasate la intrările tunelurilor urmăreau cu toţii uluiţi şi în tăcere derularea imaginilor, deşi în mod evident nu era prima dată când vedeau aşa ceva. După dispariţia hologramei am rămas mai mult timp nemişcat, privind în gol. Intr-un târziu, Cezar mi-a spus că era timpul să ne întoarcem la bază, deoarece aceea era limita la care eu puteam să am acces în interiorul Sălii Proiecţiilor. Am privit în faţă. Dincolo de pătratul pe suprafaţa căruia încă mă mai aflam nu mai erau decât deschiderile gigantice, aproape înfricoşătoare, ale celor trei tunele enigmatice din peretele muntelui, aflate cam la douăzeci de metri depărtare. In faţa fiecăreia dintre ele, la o distanţă de şapte-opt metri se afla câte un tablou de comandă asemănător cu panoul mare de comandă, amplasat central, însă ele aveau dimensiuni mai mici decât acesta. L-am întrebat pe Cezar care era misterul extraordinar al celor trei tunele. Mi-a explicat că elementele legate de această problemă nu mi le poate dezvălui, dar îmi poate spune că ceea ce s-a aflat în legătură cu giganticele culoare din munte s-a datorat, de asemenea, unor proiecţii holografice care erau comandate de la pupitrul de comandă al fiecărui tunel în parte. Singurul aspect pe care mi-1 putea dezvălui era că cele trei tunele se îndreaptă pe mii de kilometri în trei zone diferite ale planetei. Tunelul din stânga are celălalt punct de legătură în Egipt, într-un ansamblu secret şi încă nedescoperit care se află sub nisip, între Sfinx şi Marea Piramidă de pe platoul Gizeh, lângă Cairo. Tunelul din dreapta are corespondenţă cu o structură care de asemenea se află în interiorul unui munte din Podişul Tibet. Aceasta este însă mai mică decât cea din munţii noştrii şi nu atât de complexă. Din acest al doilea tunel există ramificaţii secundare care conduc într-o zonă din subsolul Buzăului, aproape de curbura Carpaţilor, iar o alta se îndreaptă spre şi face conexiunea cu structura din subsolul Irakului, lângă Bagdad. De la aceasta, în continuare, mai există o ramificaţie până în subsolul podişului Gobi din Mongolia. Al treilea tunel, care era plasat central în Sala Proiecţiilor, face obiectul - aşa după cum mi-a spus Cezar - unui secret la nivel mondial, asupra căruia SUA dorea garanţii foarte ferme. La acel moment, nici Cezar şi nici generalul Obadea nu cunoşteau elementele noi ale discuţiilor româno-americane, însă cert era faptul că se perfecta un fel de „schimb" reciproc avantajos. Cunoscând teribila influenţă politică a masonilor şi relaţiile venerabilului Massini în structurile politice ale celor două ţări, puteam bănui că se încearcă o „preluare" treptată a con- trolului asupra bazei de către factori externi intereselor statului nostru. Din fericire, Cezar mi-a mărturisit că există totuşi şi persoane foarte importante în aparatul nostru politic şi administrativ care în prezent cunosc maşinaţiile odioase ale masoneriei mondiale şi care se opun cu vehemenţă influenţei acesteia, mai ales în ceea ce priveşte controlul asupra marii descoperiri din Munţii Bucegi. El mi-a mai spus că tunelul central coboară în interiorul scoarţei planetei şi chiar că o depăşeşte pe aceasta, dar nu a vrut să-mi ofere mai multe elemente. A remarcat că imaginile hologramei care corespundeau acelui gigantic coridor în munte erau aproape incredibile dar că, în acelaşi timp, ele puteau oferi un posibil răspuns cu privire la originea structurii din interiorul muntelui în care ne aflam noi şi a celor care au construit-o. Înainte de a părăsi sala, Cezar mi-a spus că se efectuau deja, în cel mai mare secret, pregătiri intense pentru o expediţie mai întâi prin tunelul spre Egipt, apoi către cel din Tibet şi abia în final urma să se organizeze marea expediţie către interiorul Pământului prin tunelul central. Discuţiile bilaterale româno-americane au decis să se formeze o echipă de şaisprezece oameni de elită, care de fapt provenea din fuziunea unei echipe de şase americani şi a unei echipe de zece români. Conducerea operaţiunii -i-a fost încredinţată lui Cezar, căruia cu acea ocazie i-a fost atribuit imediat gradul de colonel-SRI. Mi-a explicat că investirea în grad era importantă mai ales în contextul psihologic al echipei. Plecarea urma să aibă loc la sfârşitul lunii septembrie, 2003, deoarece pregătirile erau complexe. Cezar nu mi-a dezvăluit nimic din ceea ce se afla în aceste tuneluri, deşi structura lor era diferită de cea a Marii Galerii din Munţii Bucegi. El nu mi-a spus nici cum se va efectua deplasarea prin tuneluri, având în vedere că trebuiau parcurşi mii de kilometri, în sfârşit nu mi-a oferit nici un detaliu cu privire la imaginile holografice care corespundeau fiecărei ţinte de deplasare în parte. Chiar şi aşa, însă, consider că elementele prezentate aici pot face obiectul cel puţin a unor reflecţii profunde, care să ne pregătească pentru evenimentele viitoare. Din raţiuni evidente am omis în mod deliberat precizarea unor date care să conducă la identificarea zonei muntoase în care s-a făcut marea descoperire. La un an de la vizita mea în acel loc continui să am la fel de vii în minte şi în inimă impresiile copleşitoare pe care le-am trăit pe parcursul celor câteva ore ale prezenţei mele în atmosfera aproape ireală, creată de tainica structură din interiorul muntelui. Deasupra tuturor acestor revelaţii pluteşte însă enigma ancestrală a Timpului şi a înţelepciunii celor care au reuşit să-1 controleze, aşteptând cu răbdare zeci de milenii momentul în care noi vom ajunge să cunoaştem adevărul... Cumpara cartea "Viitor cu cap de mort - In culisele puterii"

LIBERTATEA DE A FI LIBER

Libertatea – ce inseamna sa fii liber
Ce inseamna sa fii liber?

O definitie simpla a libertatii ar fi ca omul este liber atunci cand poate actiona in conformitate cu dorintele sale sau, in alte ordine de idei, in absenta coercitiei. Desigur aceasta este o definitie teoretica. Pentru ca practic libertatea de care dispui tu ca om poate insemna subjugarea libertatii altuia, ceea ce nu ar fi corect. Democratia se ocupa cu punerea in prim-plan si respectarea drepturilor omului. Aceasta insemna libertate. Dar uneori, noi, oamenii nu stim sa dispunem de aceasta libertate si sa abuzam de drepturile pe care le avem. Libertatea fiecaruia trebuie exercitata in conformitate cu legile statului roman, asta daca dorim sa o avem si pe viitor. Cel mai bun exemplu de abuz de libertate consta in expozitia culturala moderna care a avut loc de la 21 decembrie 1989, anul in care dictarea comunista a fost inlaturata si inlocuita cu democratia. Mai bine zis o incercare de adaptare a democratiei deoarece aceasta trecere s-a facut mult prea brusc. Dupa atatia ani de subjugare nationala oamenii s-au vazut in posesia unei forme de guvernamant care, credeau ei ca le va aduce numai drepturi. Procesul de trecere de la comunism la democratie trebuia facut mult mai lent deoarece cele doua forme de guvernamant au la baza principii total diferite. Astfel oamenii si chiar oamenii legii au perceput gresit democratia si se intelege apoi de unde si abuzul de libertate si tranzitia ce au urmat. Asta nu pentru ca democratia nu ar fi o forma potrivita de guvernamant, din contra ea a insemnat progres, modernizare, inaintare, dar trecerea a fost mult prea brusca, iar aceasta a insemnat absenta unor etape foarte importante care trebuiau luate in calcul atunci.
Nu cred ca poate cineva da o definitie clara asupra faptului de a fi liber. Este un drept natural cu care ne nastem de aproape 20 ani in coace si de acre dispunem. Punerea lui in practica, insa, necesita cunoasterea legilor si a constiintei de care dispunem oricum si de care n-ar fi rau sa tinem cont cateodata.
Cineva nu te poate priva de libertate, decat daca acesta a perceput acest concept gresit. In aceste cazuri cred ca ar trebui sa ne punem intrebarea daca nu cumva am exprimat-o noi gresit si atunci, ca urmare a acestui fapt masuri imediate ar trebui luate. Una dintre aceste masuri este educarea in spirit democratic inca de mic a copilului, cu alte cuvinte, introducerea in programa scolara obligatorie a obiectului denumit „Cultura civica”.
Astfel „libertatea nu e lene, ci intrebuintarea libera a timpului; alegerea muncii si a exercitiului; intr-un cuvant, a fi liber nu inseamna a nu face nimic, ci inseamna a fi singur stapan pe ceea ce faci si pe ceea ce nu faci.

BUNATATEA OMENEASCA…E OMENEASCA???

Da !omeneasca.Aceasta calitate cred ca e un dar de la D-zeu dobandit inca de la nastere.Semnificatia cuvantului bunatate este mila, blandetea ,amabilitatea, bunavointa. …dar cei pe care ai iubesti si ai ocrotesti,sa nu profite de calitatile tale ci sa invete,sa fie asemeni tie.Sa ne rugam “Doamne, intoarce la bunatate si la rugaciune pe vrajmasii mei!” ,”Om bun sunt, fiindcă judec răul, om mare sunt, fiindcă mă judec pe mine însumi, om puternic sunt, fiindcă cunosc slăbiciunea celorlalţi.”***********Bunătatea cu adevărat
Inseninează pe întunecat
Uşurează ce greu este
Pe trist ea-l înveseleşte
Chiar şi răul văzînd bine
El se va schimba pe sine
Răii noroc pot avea
Nu însă mult o să stea
Doar cei buni sînt fericiţi
Si de roade-s năpădiţi
Ca un pom e bunul dat
Ca un pom cu rod bogat……….
GABI IORDACHE .

Gandul vindeca!

 

Gandirea schimba lupta trupului cu bolile
Medicina occidentala disocia, in Evul Mediu, mintea de trup, cand exista o diferenta de opinii intre matematicianul si filosoful francez Rene Descartes, care sustinea ca lumea materiala reprezinta baza a tot ce ne inconjoara, si Biserica Catolica care insista asupra puterii morale ca fiind creatia sufletului.
Dar, Descartes ale carui scrieri au fost introduse in Anexa Cartilor Interzise ale Bisericii in anul 1667, considera ca cele doua interactioneaza in creier. Folosindu-se de o capacitate analitica extraordinara, Descartes a ajuns la concluzia ca “mintea este intr-un mod atat de intim dependenta de conditiile si relatiile dintre partile corpului uman, incat orice om care va reusi sa stapaneasca aceste elemente va revolutiona medicina”.
Desi a fost nevoie de cateva secole, doctorii si psihologii au descoperit recent ca mintea poate imbunatati procesul de vindecare a corpului, intr-un mod in care medicina traditionala nu va putea niciodata.
Spre deosebire de notiunile din trecut cu referire la conexiunea dintre minte si trup, care se bazau in mare parte pe povesti de fictiune, oamenii de stiinta pot astazi confirma ceea ce numai Descartes a putut cu cateva secole in urma: gandurile noastre sunt capabile de a produce schimbari radicale de ordin chimic si fizic ce ne afecteaza in mod direct sanatatea.
Psihologii sanatatii
Spitalele din ziua de azi angajeaza si promoveaza psihologi pentru a gasi metode noi de a trata pacientii cu boli comune gen cancer, probleme cardiace si probleme intestinale.
Astfel, doctorii au ajuns la o concluzie pe care multi o neaga sau refuza sa o admita: gandurile unui pacient pot afecta procesul de vindecare, iar efectul placebo nu este un exercitiu de bine dispunere, ci o reactie biologica a creierului fata de boli.
“De-a lungul ultimelor decenii, dovezile empirice ale reactiei organismului la efectul placebo s-au adunat, iar oamenii din ziua de azi sunt mult mai dispusi sa imbratiseze aceasta metoda de vindecare” spune Kim Lebowitz, primul psiholog angajat cu norma intreaga la un spital specializat pe boli de inima (Northwestern Memorial, Chicago).
“Psihologii sanatatii” nu sunt ca psihiatrii care incearca sa gaseasca originea problemelor emotionale in copilarie. Medicina complementara care o practica ei se bazeaza pe studii care ne arata ca: stresul, anxietatea si depresiile, pentru care 60% din pacienti merg la medici, pot dauna corpului in egala masura cu microbii, dietele, lipsa exercitiului sau obezitatea.
Un rezervor intact de vindecare
Patricia Mumby, profesor asistent in departamentul de neurostiinte complementare la centrul medical Loyola University, face parte din noua generatie de psihologi ai sanatatii. Dupa ce a fost asistenta pentru o perioada lunga de timp, a devenit sceptica ii privinta metodelor medicinii alopate si s-a hotarat sa studieze psihologia. Ea considera ca mintea noastra este un rezervor nefolosit de vindecare.
“Pacientii isi dau seama de legatura dintre minte si trup si isi doresc sa aiba mai mult control asupra sanatatii lor. Deasemenea, centrele de asistenta medicala accepta aceasta metoda neconventionala de vindecare…”
Puterea vindicativa a metodelor si exercitiilor folosite de psihologii sanatatii – tehnici de relaxare, autohipnoza, yoga, acupunctura – se bazeaza pe doua descoperiri revolutionare ale cercetatorilor in legatura cu modul de functionare al creierului. Prima sustine ca o retea vasta de nervi impanzesc corpul in foarte multe modalitati avand drept radacini terminatiile nervoase din creier. Cea de-a doua afirma faptul ca creierul transmite in mod constant valuri de hormoni pentru a regla sistemul digestiv si imunitar, valuri care apoi raspund mesajului chimic din exterior.
Campul de cercetare, care poarta numele de psihoneuroimunologie, studiaza modul in care factorii de stres si emotiile negative pe care le genereaza se transmit drept deficiente de ordin fizic. Creierul, spre exemplu, comunica cu sistemul imunitar, iar stresul poate genera hormoni gen cortizon si adrenalina, crescand astfel riscul unei posibile boli si intarziind procesul de vindecare. Rasul si jogging-ul pe de alta parte, pot stimula eliminarea unor hormoni care reduc inflamatiile si combat integrarea microbilor in corp, ceea ce ar putea oferi o protectie mai avansata impotriva aparitiei cancerului.
Descartes stia faptul ca creierul putea fi cu usurinta pacalit si ca entuziasmul unui om atunci cand confunda o bucata de sticla cu un diamant este echivalent cu entuziasmul unei noi descoperiri. Noile cercetari au aratat ca in creier au loc reactii chimice care sustin aceste emotii. Deasemenea, s-a dovedit stiintific faptul ca creierul persoanelor care sunt internate clinic si care iau ceea ce ei cred ca sunt droguri tari, dar care de fapt sunt pilule de zahar sau placebo, produc aproape aceleasi modificari neurochimice.
Intr-un studiu, in care starea bolnavilor de Parkinson se imbunatatea considerabil in urma utilizarii unor medicamente “false”, imaginile au aratat ca creierul lor producea aceeasi cantitate de acetilcolina ca si creierul pacientilor care luau medicamentele adevarate. Efectele placebo imbunatatesc capacitatea de vindecare a organismului in 30-60% din cazuri spre deosebire de medicamente, care adeseori nu fac nicio diferenta. Dar, asemenea medicamentelor, efectele placebo pot avea efecte adverse.
Emotiile negative prelungesc bolile
De abia in secolul 21 am gasit dovezi pentru ce zicea filosoful Lucius Seneca in urma cu 2000 de ani: “Sa vrei sa fii vindecat este inceputul vindecarii.”
Doctorul Patrick McCarthy, co-director al spitalului Northwestern Memorial, ne explica ce voia Seneca sa spuna de fapt: “Prin chirurgie putem vindeca problemele de inima, si cam atat” spune el. “Pacientii ar putea in continuare suferi de depresie si stres care le-ar face mai mult rau la inima decat o boala”.
“In urma cu 20 de ani, daca ii sugerai cuiva sa se duca la o clinica de psihologie, acela s-ar fi opus cu siguranta” spune McCarthy. “Astazi insa este mult mai imbratisata aceasta metoda. Oamenii realizeaza ca depresia este o parte a bolii”.
Dolores Rogalski, o femeie in varsta de 57 de ani din St. Joseph, Michigan, a trecut printr-o operatie de transplant de cord pentru ca avea probleme grave de stres; dupa 4 luni in care a trecut printr-un divort, o operatie la plamani, internarea fiicei sale, moartea unui prieten apropiat si a mamei sale vitrege.
Tratamentul doamnei Rogalski s-a bazat pe sedinte terapeutice cu dr. Lebowitz, directorul de medicina complementara, pentru a se vindeca de stres. “Oamenii incearca sa prezica sau sa controleze mediul in care traiesc”, spune Lebowitz, “dar cand problemele se aduna, rezulta anxietatea: ei tind sa se concentreze la toate lucrurile care nu sunt asa cum erau planuite”.
Inainte de transplant, Lebowitz a invatat-o pe Rogalski exercitii de relaxare a corpului si a mintii. A inceput cu respiratii lente si adanci si a continuat apoi cu relaxarea fiecarui muschi din corp. Faptul ca a invatat aceste exercitii a ajutat-o sa isi concentreze gandurile asupra unor elemente care o faceau sa se simta in siguranta si capabila de vindecare.
“Nu mai sunt deloc ceea ce eram inainte” spune Rogalski. “Mi-am acceptat divortul. Am acceptat toate lucrurile din viata mea fata de care nu puteam face nimic. Mi-am aranjat lucrurile in functie de importanta lor si am privit problemele din toate perspectivele. Acesta este elementul cheie…”
Stresul cronic
Cand oamenii de stiinta vorbesc despre stres, ei se refera la stresul cronic care dureaza cel putin 2 saptamani, nu la numeroasele varietati de depresie sau frustrare pe care le experimenteaza oricine zi de zi.
Bruce McEwen, neuroendocrinolog la Universitatea Rockefeller, a descoperit faptul ca acest tip de stres poate modifica configuratia nervoasa a creierului in mod daunator. Cercetarile sale arata ca hormonii eliminati de stres pot activa un raspuns daunator care se intoarce la creier si il afecteaza in zonele care coordoneaza presiunea sangelui, ritmul cardiac, activitatea intestinala, memoria, frica si anxietatea.
“Se pare ca circuitele in partea cognitiva a creierului sunt foarte sensibile la stres, si de abia am inceput sa ne dam seama de consecintele grave pe care acest lucru l-ar putea avea la o persoana” spune McEwen. Caracteristica principala a stresului cronic si a depresiei se numeste “sindromul bolii”.
“Te simti ca si cum ai avea gripa sau ai fi racit” spune McEwan. “Te simti total lipsit de energie, vezi lucrurile in ceata si nu iti dai seama de ce se intampla in jurul tau. Te simti bolnav din punct de vedere fizic si de fapt nu esti. Toate acestea se datoreaza hormonilor eliminati de creier care trimit un raspuns daunator organismului”.
“Inima si celelalte organe sunt practic coordonate in totalitate de sistemul nervos central” spune Dr. Michael Jones, director al sectiei de boli gastrointestinale si neurologice ale spitalului Northwestern Memorial.
Ruptura s-a produs, spune el, inca din epoca iluminismului din secolul 18, cand oamenii de stiinta au decis sa studieze anatomia corpului uman iar Descartes a fost unul dintre promotorii acestui curent. “Asta s-a intamplat deasemenea si in perioada Inchizitiei”, spune Jones, si Biserica Catolica a subliniat: “Rene, este o idee magnifica dar vreau sa tii minte faptul ca mintea si sufletul apartin lui Dumnezeu si Bisericii Catolice.”
Puterea de vindecare a creierului
Dualismul minte-corp a fost deasemenea o idee de afaceri eficienta: daca te simti bolnav, eu am antidotul. Dar acest lucru neglija capacitatea de vindecare naturala si potentiala putere distructiva a creierului, spune Jones.
Efectul gandului asupra corpului a fost intotdeauna vizibil in diferite ipostaze: O situatie stresanta produce o senzatie de fluturi in stomac, acesta fiind unul din organele cele mai predispuse la boli provocate de stresul cronic. Hrana pe care o savurezi nu va fi la fel de bine digerata daca este intrerupta de un telefon de la FISC care te anunta ca iti vor fi majorate taxele pe care trebuie sa le platesti.
Nu conteaza motivul stresului. Ceea ce conteaza este ca trebuie sa opresti acest stres.
“Spitalul nostru detine ultimele versiuni de medicamente impotriva bolilor neurologice si analgezice viscerale”, spune Jones. “Detinem toata aparatura necesara, dar nimic din ceea ce avem nu poate face mare lucru atunci cand stresul cronic s-a instalat”. Dar in momentul in care vorbesti cu oamenii si te implici in viata lor privata si ii inveti sa priveasca problema in ansamblu, deja ei se simt mai bine.
In urma cu 3 ani cand Seth Knocke avea 16 ani, tanarul suferea de greturi puternice dupa ce manca. A consultat mai multi doctori insa in zadar, iar in final a ajuns la Jones, care mai intai a incercat aparatura sa sofisticata. Medicamentele impotriva greturilor n-au avut nici un efect. Apoi, Jones l-a tratat cu andidepresive pentru a-i relaxa muschii netezi ai sistemului digestiv. Aceasta metoda a functionat timp de 8 luni dupa care greturile au revenit cu aceeasi intensitate ca si inainte.
Atunci Jones s-a hotarat sa apeleze la un psiholog, Laurie Keefer, acum membru deplin al echipei de la Nortwestern. Jones si-a dat seama ca probleme lui Knocke au inceput datorita unui virus stomacal care ii provoca greturi cand manca. Chiar si dupa ce virusul a fost eliminat, mintea sa elibera substante chimice care ii produceau greata oricand consuma alimente.
Pentru a stopa acest ciclu, Keefer a incercat sa-l trateze pe Knocke prin autohipnoza, proces in care pacientul ramane constient dar relaxat ca si cum ar fi gata sa adoarma, pregatind astfel creierul sa accepte informatii ce aveau sa disocieze mancarea de greata.
Concentrandu-se asupra unei imagini luminate dintr-o camera intunecata, Knocke il asculta pe Keefer care ii spunea sa-si imagineze ca se afunda intr-un nor fin ca apoi sa cada intr-o barca ce plutea pe un lac linistit. Band apa racoritoare din lac, Knocke isi imagina cum aceasta ii trece prin esofag si mai apoi in stomac unde ii vindeca orice urma de greata.
Dupa 5 sedinte, senzatia de greata i-a disparut. De cate ori aceasta ameninta sa revina, el apela la autohipnoza, racorindu-si stomacul cu o sorbitura de apa racoroasa. Acum, “boboc” la Colegiul Beloit, el planuieste sa devina psiholog, inspirat fiind de propria sa experienta in vindecarea bolilor prin autohipnoza. “Ei spuneau despre creierul meu ca era ca hardul unui computer”, spune Knocke.
“Ceea ce s-a stocat in memoria lui era senzatia de greata. Tot ceea ce trebuiau ei sa faca era sa “formateze” aceasta senzatie si eu voi fi OK”. Iritarile stomacului sunt motivul principal pentru care oamenii apeleaza la gastroenterologi. De cand terapia prin medicina alopata s-a dovedit a fi ineficienta pentru aceste boli, un numar impresionant de fiziologi considera astazi ca mai intai trebuie tratat creierul pentru ca mai apoi sa poata fi tratata boala in sine.
Un studiu recent al cercetatorilor Universitatii din Manchester, a descoperit ca la sfarsitul unui an, atat psihoterapia cat si antidepresivele erau mai eficiente in reducerea simptomelor bolii si imbunatatirea calitatii vietii decat metodele clasice. Mai mult decat atat, psihoterapia s-a dovedit a fi cea mai ieftina metoda, costand cu 22% mai putin decat antidepresivele si cu 41% mai putin decat terapia standard.
Selma Holme a adoptat o dieta de reducere a stresului in timp ce se trata de cancer uterin, in urma cu 2 ani. Dupa ce l-a ingrijit 14 ani pe sotul ei, Jack, care sufera de Parkinson, ea avea imunitatea foarte scazuta.
Holme a folosit mai intai tehnica prin care isi ghida imaginatia catre relaxare si mai apoi a folosit autohipnoza. Acum un an a inceput tratamentul cu acupunctura ca si tehnica utilizata in programul de reducere a stresului utilizat de Loyola. Nu a durat mult timp pana cand sotul ei si-a dat seama ca nu este la fel de tensionata ca inainte, apoi fiica ei a remarcat cat de bine se inteleg parintii ei.
“Am mai multa energie. Sunt optimista”, spune Holme, care acum s-a vindecat de cancer dupa ce a folosit radioterapia.
Stresul, Anxietatea si Depresia necesita tratament
Evident, medicina complementara nu poate inlocui medicamentele, chirurgia sau alte tehnici ale medicinei alopate si nimeni nu stie exact cat de eficienta este. Dar se observa un acord general in comunitatea medicala, ca stresul, anxietatea si depresia dauneaza sanatatii si trebuiesc tratate.
In 1995, cercetatorii Janice Kiecolt-Glaser si sotul ei Romanld Glaser de la Ohio State University, au publicat un studiu inovator, care arata ca persoanelor care isi ingrijesc rudele bolnave de Alzheimer, o sarcina de altfel foarte stresanta, le sunt micsorate cu 24% sansele de vindecare a ranilor superficiale ale pielii, spre deosebire de persoanele de aceeasi varsta si situatie economica similara care insa nu au aceste obligatii.
Acest studiu a fost urmat de un altul care arata ca vindecarea ranilor la studentii care urmeaza sa sustina un examen, dureaza cu 40% mai mult decat la studentii care asteapta vacanta de vara.
Stresul face ravagii prin cortizonul eliberat, acesta fiind un hormon de stres, si prin adrenalina eliminata, spune Glaser, directorul sectiei de Cercetare in medicina complementara. Acesti hormoni cauzeaza pierderea echilibrului hematiilor, schimbarea functiei lor si dereglarea sistemului imunitar.
Celulele imunitare incep sa elimine proteine inflamatorii care, daca sunt eliminate in cantitati mici, pot grabi vindecarea dar, produse in exces distrug tesuturi in intreg organismul crescand riscul aparitiei cancerului, a bolilor cardiovasculare, osteoporozelor si diabetului.
“Cand Jan si eu am inceput sa lucram impreuna, nu credeam ca vom ajunge la aceasta concluzie” spune Glaser, referindu-se la impactul stresului asupra bolilor si asupra vindecarii. “Ei bine, o sa studiem problema si daca nu vom gasi remediul ne vom opri. Iata-ne dupa 20 de ani de cercetari asidue, inca mai muncim in acest domeniu, fiindca evident merita.”
De fapt, schimbam principiile medicale, spune el. “Medicii vor incepe prin a intreba pacientii ce se intampla in vietile lor atunci cand intampina probleme legate de boli infectioase sau cancere, boli metabolice, diabet sau obezitate. Pentru ca acum stim motivul care afecteaza vietile lor si motivul producerii acestor boli.”
Primul indiciu, descoperit inca din anii 1900, de catre Walter Cannon de la Harvard, arata ca stresul nu este doar o mare neplacere, dar poate nimici organele interne. El a descoperit ca in orice moment de timp, cand oamenii se simt amenintati, corpul reactioneaza neplacut prin cresterea presiunii sangelui, a batailor inimii, prin crearea de contracturi musculare si prin respiratie ingreunata.
60 de ani mai tarziu, in acelasi laborator, al lui Cannon, Dr. Herbert Benson a descoperit antidotul stresului: “relaxarea”.
Reactia de relaxare
In timpul cercetarilor sale, Benson a banuit dispretul colegilor sai de la Harvard, asa ca, activitatea sa se desfasura noaptea, cand putea sa aduca pacienti care practicau meditatia transcedentala. El a descoperit ca doar prin simpla gandire, acestia pot transforma functiunile corpului. Respiratia scadea cu 25%, consumul de oxigen scadea cu 17%, tensiunea arteriala scadea iar bataile inimii erau mai reduse.
Si nu numai meditatia reduce stresul. Cercetarile ulterioare aratau ca respiratia profunda, relaxarea progresiva a muschilor, hipnoza, imaginatia ghidata, rugaciunea si alte tehnici pot imbunatati reactia de relaxare a corpului.
“Prin extinderea practicii de relaxare a organismului, care s-a dovedit a fi o practica eficienta, orice boala care a fost cauzata sau s-a inrautatit datorita stresului, a fost combatuta”, spune Benson – profesor de medicina la Institutul Medical Harvard. “Am descoperit ca aceasta practica este de mare ajutor in hipertensiune, anxietate, depresii mici si mijlocii, furii sau nemultumiri profunde, insomnii, printre multe altele.”
Oamenii isi dau seama intuitiv, ca a face ceva pentru a-si calma sistemul nervos ii ajuta, spune el. Un studiu din 2004 bazat pe fonduri federale a dovedit faptul ca jumatate dintre americani practica o forma de relaxare, desi cei mai multi din aceasta categorie nu impartasesc acest lucru cu psihologii lor.
“Noi privim sanatatea ca fiind o piramida triunghiulara”, spune Benson. “Prima fata este reprezentata de medicamente, cea de a 2-a de chirurgie. Trebuie sa existe si o a 3-a fata, iar noi am ajuns la concluzia ca aceea este grija de sine, care implica elemente asemenea relaxarii, nutritiei si exercitiului.”
Investigatiile lui Benson in legatura cu efectul placebo, care este diferit de relaxare, l-a adus la concluzia ca acesta functioneaza prin accesarea urmelor din memorie care regleaza hormonii de stres – proces pe care el il numeste “insanatosire prin memorie”.
“Sunt 3 componente ale efectului placebo”, spune el. “Credinta si asteptarile pacientului, credinta si asteptarile fizioterapeutului si credintele si asteptarile care reies din relatia celor doi.
Cand cei doi sunt pe acelasi plan, ies la iveala capacitati de vindecare extraordinare. Daca te consideri in stadiul de vindecare, exista deseori posibilitatea ca tu sa fii deja vindecat. Ar putea fi acesta raspunsul la toate bolile? Desigur ca nu. Dar foarte multe medicamente isi fac probabil efectul, datorita efectului placebo.”
Interventiile psihologilor pot imbunatati vindecarea, dar oare pot ele prelungi vietile pacientilor foarte bolnavi? Acest lucru ramane foarte controversat, in ciuda faptului ca studiile facute pe acest domeniu arata un efect pozitiv al psihologiei in medicina. Alastair J. Cunningham de la Institutul de Cancer din Ontario a descoperit faptul ca pacientii bolnavi de cancer care inca mai sperau la vindecare traiau mai mult decat cei care erau in acelasi stadiu al bolii dar care erau frustrati de stres si depresie.
“Avem niste dovezi care ne arata faptul ca atunci cand oamenii se implica mai mult in a se ajuta pe ei insisi, ei isi cresc de fapt rata de viata”, spune Cunningham. “Dar nu exista nici o garantie ca aceste lucruri se intampla cu adevarat.”
Poate fericirea sa ne ajute vindecarea?
Daca stresul produce schimbari chimice daunatoare corpului in creier, poate fericirea produce schimbari benefice? Aceasta intrebare a fost scopul carierei lui Lee Berk, profesor asociat de promovare a sanatatii si educatiei la Universitatea Loma Linda din Los Angeles.
Determinat fiind de cercetarile sale de dinainte care sustineau ca rasul la comedii il ajutau sa evite boli care afectau sistemul imunitar, Berk a descoperit ca rasul, ca si exercitiul, muzica si meditatia, cresc nivelul de endorfina a corpului. Endorfina, care este de fapt morfina produsa de corpul uman, este o substanta care ne regleaza starea de zi cu zi si care reduce hormonii de stres.
“Face ca ritmul cardiac sa fie mai lent, scade presiunea sangelui si reduce ritmul respirator astfel incat sa nu fii nevoit sa respiri cadentat”, spune Berk. “Se instaleaza in celulele sistemului imunitar si produce schimbari benefice.”
Studiul lui Berk in legatura cu pacientii care au suferit primul lor atac de cord, arata faptul ca cei care se uita la o comedie jumatate de ora pe zi sunt in mod semnificativ mai putin predispusi la un al 2-lea atac de cord in comparatie cu cei carora nu le-a fost recomandat tratamentul prin umor.
El spune deasemenea ca si daca am impregna pilulele cu bucurie, din cauza efectelor pe care le-ar produce, tot ar trebui sa cerem aprobarea guvernului.
de Ronald Kotulak (sursa: Chicago Tribune)